În drum spre magazinul sau, mai bine zis, depozitul de textile al gazdelor mele, trec pe lângă o piață cu un farmec unic. Dinnou, nu văd lucruri care mi-ar trebui, și mă întreb unde este piața cu mâncare… Vânzătorii sunt în plină vervă, având grijă de mărfurile lor. Totul e în continuă mișcare. Pe drum, în încercarea de a găsi drumul spre casă, sunt racolata de un indian care vrea să mă ducă să cumpăr ceva… orice mă interesează… Și mă interesează ceva… Nu am văzut o piață cu mirodenii… Mă învârte pe străduțe mocirloase și înguste și mă aduce în același loc, lucru care mă cam îngrijorează. În această mică excursie, am ocazia să am și o mică revelație. Indiferent de condiții, câinii sunt la fel peste tot. Logică ce ar trebui să se aplice și oamenilor și acest lucru nu mă prea liniștește…
Shopping de India sau…
În drum spre magazinul sau, mai bine zis, depozitul de textile al gazdelor mele, trec pe lângă o piață cu un farmec unic. Dinnou, nu văd lucruri care mi-ar trebui, și mă întreb unde este piața cu mâncare… Vânzătorii sunt în plină vervă, având grijă de mărfurile lor. Totul e în continuă mișcare.
Pe drum, în încercarea de a găsi drumul spre casă, sunt racolata de un indian care vrea să mă ducă să cumpăr ceva… orice mă interesează… Și mă interesează ceva… Nu am văzut o piață cu mirodenii… Mă învârte pe străduțe mocirloase și înguste și mă aduce în același loc, lucru care mă cam îngrijorează. În această mică excursie, am ocazia să am și o mică revelație. Indiferent de condiții, câinii sunt la fel peste tot. Logică ce ar trebui să se aplice și oamenilor și acest lucru nu mă prea liniștește…
Mă aduce într-un magazin la care am fi putut ajunge dacă ne întorceam puțin din drum… Crede că nu mi-am dat seama… Este un magazin de mirodenii, dar nu este deloc ce mi-am inchipuit… saci mari cu mirodenii… nimic exotic, nimic artistic sau colorat, nici măcar mirosurile de mirodenii pe care le doream atât de mult… Ca să aflu unde sunt, cer o carte de vizită și îi pun să îmi arate pe hartă unde ne aflăm, că să știu unde să mă intorc… Uneori, luând oamenii pe ocolite, primești un răspuns mult mai direct și sincer decât întrebându-i direct… Nu-mi place, dar mă adaptez atâta vreme cât nu face rău nimănui…
În cele din urmă, ajung la magazinul gazdelor mele după ce negociez fără convingere cu un conducător de riksha. Prietenul meu (chiar mă simt apropiată de acești oameni ca și cum îi cunosc deja de ani) terminase munca. Îmi propune să îmi arate o parte mai îndepărtată a orașului, pe care sunt sigură că nu aș fi văzut-o singură. Pornim spre un deal de pe care să putem vedea orașul. Începe să se întunece.
Nu am mâncat nimic de la 1 și nici nu m-am prea hidratat. Nu reușesc să găsesc nimic în India și timpul pare să treacă incredibil de repede. Pe drum ne oprim la o benzinărie și înfometată întreb ce aș putea mânca. O samosa cu ketchup… Mă minunez de pliculețul de ketchup pe care îl am în mână. Pare așa de occidental! În urmă întrebării „cât costă?” pe care am adresat-o vânzătorului, prietenul meu și cel ce lucrează la benzinărie au un schimb de replici pe care nu îl înțeleg. Singura parte pe care am înțeles-o, adresată mie, a fost „Pentru tine”. Insist să aflu care a fost răspunsul sau schimbul de replici, dar prietenul meu nu răspunde. Pare frustrat și enervat de reacția celuilalt. Plătește el, nu mă lasă să am de-a face cu vânzătorul de acolo și plecăm în trombă.
Ne continuăm drumul și, în cele din urmă, ajungem la o cetate situată pe un deal din apropierea Jaipurului, de unde se poate vedea o mare parte din oraș. Pare mult mai avangardist de la depărtare și în noapte… o vale plină de luminițe…. Este imens! Bem câte o bere indiană fiecare, nu aș spune că mi se par fantastice, așa că o refuz pe următoarea. Artificii încep să răsară pe cer din toate direcțiile. Ce supriză plăcută! Este un festival, Vijayadashami, care sărbătorește victoria binelui asupra răului. Se spune că este o zi auspicioasa pentru a începe o nouă aventură sau afacere. Ei bine, eu chiar abia mi-am început aventura!
Primesc un nume indian: Radha. Radha este cea mai bună prietenă din copilărie a zeului Khrishna, companioană devotată și foarte frumoasă, a cărei iubire este considerată pură datorită caracterului sau infinit și necondiționat. Povestea este tristă, însă – în ciudă faptului că iubirea lor este pură, destinul îi desparte.
În afară de un nume indian (mereu m-am întrebat care ar fi numele meu dacă m-aș fi născut într-o altă cultură), primesc asigurări că luna de pe cer mă va urmă în călătorie și va avea grijă să îmi vindece tristețea și să mă protejeze în călătoriile mele.
Se pare că noul meu prieten are un mic „crush”… sau poate sunt ei așa romantici de obicei?
Ne întoarcem la magazin. Prin față lui trece un convoi. Rajahul regiunii este prin zonă. Nu am onoarea să îl zăresc… ce e drept, nici nu mă prea interesează… dar sunt acolo când trece convoiul de elefanți, special cu ocazia sărbătorii Vijayadashami, pentru a binecuvânta și aduce noroc locuințelor și magazinelor din preajmă.
În față magazinul zăresc o copilă foarte frumoasă. Mă minunez, savurând un Indian chai delicios de la un vânzător ambulant, și schimb păreri despre fetiţă cu prietenul meu. Îmi spune foarte direct că nu are nici o șansa, că e proastă. Ce șoc!!! Nu știe engleză și nici nu merge la școală. Îl rog să încerce să o ajute cu engleză și să îi explice cât de importantă e educația. După reacția lui, mă îndoiesc că o va face vreodată. Simț o senzație de sufocare, dându-mi seamă câți sunt în această situație și cât de greu este că această situație să se schimbe…
O prima zi absolut incredibilă se încheie. Ce diferență între a stă în față calculatorului pentru o zi, și a fi în continuă mișcare și descoperire. Simt că a trecut o săptămâna, chiar o luna, de azi după-amiază… Mă simt o cu totul altă persoană… Sau, mai bine exprimat, o parte din mine cu care vreau să fiu în contact mai mult, aici iese la suprafața foarte ușor…
India chiar este „simply incredible”!
By AdN
0