Nu am dormit mai bine în viața mea! Ce pat absolut fantastic!!! Dimineața, defapt m-am trezit pe la 12, mi-am amintit de șopârliță, și deși am zărit-o pe perete, auzind povești din Egipt, am decis să îmi scutur pantofii înainte să îi pun în picioare… Cine știe ce alte animăluțe se pot ascunde pe acolo? Ies din cameră, cunosc familia (mama îmbrăcată în sari, 2 băieți – cel mai tânăr dintre ei venise să mă ia de la aeroport, o fată care mi-a acceptat cererea de a stă la ei… tatăl nu e prin preajmă acum).
PRIMA ZI „DE” INDIA
Nu am dormit mai bine în viața mea! Ce pat absolut fantastic!!!
Dimineața, defapt m-am trezit pe la 12, mi-am amintit de șopârliță, și deși am zărit-o pe perete, auzind povești din Egipt, am decis să îmi scutur pantofii înainte să îi pun în picioare… Cine știe ce alte animăluțe se pot ascunde pe acolo?
Ies din cameră, cunosc familia (mama îmbrăcată în sari, 2 băieți – cel mai tânăr dintre ei venise să mă ia de la aeroport, o fată care mi-a acceptat cererea de a stă la ei… tatăl nu e prin preajmă acum).
(Nu v-am spus care este strategia mea în găsirea gazdelor CouchSurfing. M-am gândit să caut fete sau doamne, care nu sunt membrii de mult. Am citit în cercetările mele legate de CouchSurfing, și mi se părea că are sens, că membrii mai noi sunt mult mai drăguți pentru că nu s-au plictisit încă de vizitatori. Întrebarea e de ce îți mai oferă ospitatalitate cei care nu-și doresc să aibă vizitatori!?!)
Oricum, după scurte prezentări și o mică senzație de jenă, m-au invitat să mănânc alături de ei. Mâncare indiană îmi amintesc să fi încercat doar o dată înainte și să fi avut probleme cu stomacul câteva zile după. În plus, deja mă simțeam îndatorată gazdelor mele pentru deranjul de a sosi la o oră atât de inoportuna și pentru camera cu baie pe care mi-o puseseră la dispoziție (puțin dărăpănată și cu duş cu apă rece, dar mult peste așteptările mele).
Am insistat să mănânc foarte puțin, nici nu îmi era foame, fiind încă extrem de obosită. În plus, trebuia să fiu atentă, să nu am probleme. Dacă în România am avut probleme, cine știe ce o să se întâmple în India, unde am auzit atâtea despre apa, boli…
Totul era gătit foarte bine, însă. Și surprinzător, nu era prea iute (nu pentru mine, oricum!). Întreagă familie era vegetariană. Fiecare dintre ei mâncase carne la un moment dat, dar acum toți mâncau vegetarian deoarece nu considerau necesar că un animal să își piardă viață când ei se pot hrănii și cu alte mâncăruri lafel de nutriționale și gustoase… Cât îmi place cultura asta cu bun simț!
Casa este destul de mare, dar nu foarte îngrijită. Este foarte veche și aflu că vor să construiască una nouă, unde urmează să decoreze mai frumos. Au și câteva ajutoare în casă. Îndatorirea mamei este să pregătească mâncarea pentru familie. Frații duc mâncare tatălui la magazin și evident ajută afacerea familiei (amândoi muncesc de la 14 ani sau chiar mai tineri). Ajutoarele spală vasele și au grijă de restul lucrurilor din gospodărie.
Se pare că picasem în grijă celui mai tânăr dintre băieți. Mă ia cu mașină și mă duce la magazinul lor. Au un magazin cu multe textile din care nimic nu mă atrage… Mă întorc tot prin India.. Nici nu știu la ce să mă uit… Fețe de pernă indiene? Se găsesc peste tot! Materiale de sari? Nici nu știu să le port! Îl cunosc pe tatăl familiei, un domn foarte blând și drăguț, la fel ca întreagă familie. Pentru a mă descurcă până schimb ceva bani, mă împrumută cu echivalentul a 15 euro în rupii. Îi întreb unde pot să îmi cumpăr o cartela pentru mobil, că să pot ține legătură cu ei mai ușor. Îmi spun că e greu să cumpăr una, datorită legilor noi legate de terorism. Nu înțeleg exact ce legătură are India cu terorismului. Îmi spun că au un prieten care lucrează pentru o companie de telefonie mobilă și că o să cumpere ei o cartele în numele lor și o să mi-o dea mine. Sunt copleșită.
Mă duc cu mașină până la City Palace, cea mai mare atracție turistică a orașului. Dacă am timp, mi se recomanda să merg și la observator. Îmi dau o hartă și mă așteaptă la magazin mai târziu.
Pe cont propriu, pentru prima dată, în India. O zi caldă, dar destul de plăcută. Palatul este o operă de artă a stilului Rajput. La fiecare pas sunt mii de detalii de care te poți minuna. Aflu că polo-ul este un joc indian. Nu ătiam… Mă impresionează o curte interioară cu patru porți care reprezintă cele patru sezoane: musonul sau toamna (simbolizat prin păun și zeitatea Cartigue), vara (simbolizată de lotus și Parvati), iarna (simbolizată prin petale de trandafir și o statuieta a zeiței Shiva), și primăvara (reprezentată prin verde, însoțită de zeitatea Ganesh).
Palatul este plin de vizitatori. Majoritatea sunt indieni. Sunt impresionată când văd turism cultural practicat la nivel local. Majoritatea se uită cu interest, dar insistent la mine și mulți din aceștia, îmi cer să fac poze cu ei. Și cu toată curiozitatea pe care o stârnesc, și cu toată atenția pe care o primesc, și cu toate întreruperile explorărilor proprii pe care trebuie să le accept, sunt cuprinsă de un sentiment copleșitor de bunătate. Interacțiunea cu acești oameni, cu această cultură – sau poate religie, este hipnotizanta, ca un drog. Sunt copleșită de sentimentul că bunătatea și bunăvoință pe care o simt pentru acești oameni, care nu era deloc studiată sau impusă, se revarsă asupra mea în valuri compuse din același material. Defapt, ceea ce sunt eu este deschisă să primesc învățături fără să judec. Și ce mă învață această societate este bunătate fără margini. Sunt copleșită și absolut încântată.
Când ies de acolo, încerc să merg peste drum la Observator care înțelesesem că era interesant tot din punct de vedere arhitectural, dar era închis. Nu era foarte târziu, dar totuși era prea târziu pentru asta.
Mă îndrept spre centrul orașului. Am auzit vorbindu-se de Pink Palace… La ce să mă aștept?
By AdN
0
